Babiloniada 3.
PRIMAVARA EUROPEANA
1
M a r t i e 2 0 1 3
*
Noi romanii asociem venirea primaverii cu ziua de martisor , cand sperantele de mai bine , reinmuguresc in sufletele noastre.
Alaturi de sperante insa , inmuguresc si
grijile privind pacea lumii ,
stabilitatea Europei ‚ si dorinta de inca un
pas inainte spre civilizatie si prosperitate pentru Romania si Romani !
Suntem membri ai Uniunii Europene , ca rotita
a marelui mecanism ; care sa fie oare
rolul nostru concret in acest angrenaj , sau , ce ni se mai pregateste oare !?
Linistea aparenta in politica Europei , este
o liniste de suprafata ; “masina
diplomatica subterana duduie , cu mecanica germana si carburant rusesc”
!
*
Quo vadis Domine ?
Am socotit mai util sa preiau si sa prezint un
articol al Doamnei Luciana Pop care ridica putin perdeaua de pe activitatea
politica a marior actori ai politicii europene
pe axa Est - Vest , axa ce trece
si... prin inima tarii nostre !
* * *
reconfigurează Bătrânul Continent : Cartelul
„Europa”
Postat la: 28.11.2012 17:34 | Scris de:
Luciana Pop
• Cancelarul Merkel pretinde în fața Rusiei că
UE vorbește pe o singură voce, a Germaniei
• Ideea Bruxelles-ului referitoare la
înființarea Statelor Unite ale Europei și reconturarea Axei Berlin-Roma sunt
considerate semne ale refacerii Sfântului Imperiu Roman, în jurul Germaniei
• Moscova face și ea pași înceți, dar siguri,
spre redobândirea influenței în estul Europei
**
Asperitățile dintre Rusia și Germania s-au
mai netezit după vizita cancelarului Angela Merkel la Sankt Petersburg, care
i-a reconfirmat Berlinului poziția de pivot central în Europa.
Merkel a încheiat contracte de milioane de
euro cu „țarul” Putin, doar în beneficiul Germaniei, deși a pretins că vorbește
în numele întregii Europe. „Europa vorbește cu o singură voce”, i-a spus șefa
Guvernului de la Berlin președintelui rus, Vladimir Putin, sugerând că Berlinul
este acea unică voce.
Replica
liderului de la Kremlin a sunat la fel de cinic: „Asta înseamnă că sunteți un
cartel!”.
Aplanarea tensiunilor ruso-germane și modul în care Merkel urmărește, pas cu pas, împlinirea „destinului” statului german, de implementare a giganticului aparat industrial pe teritoriul rus, precum și fervoarea manifestată de cancelar în sprijinirea proiectului extremist al Statelor Unite ale Europei, au readus pe tapet teza privind renașterea Sfântului Imperiu Roman, creat în jurul Germaniei.
Aplanarea tensiunilor ruso-germane și modul în care Merkel urmărește, pas cu pas, împlinirea „destinului” statului german, de implementare a giganticului aparat industrial pe teritoriul rus, precum și fervoarea manifestată de cancelar în sprijinirea proiectului extremist al Statelor Unite ale Europei, au readus pe tapet teza privind renașterea Sfântului Imperiu Roman, creat în jurul Germaniei.
Teoria
nu este nouă, fiind lansată, în ultimii ani, de istorici și analiști care au
anticipat că Europa va fi federalizată, iar Germania va ajunge să dețină
controlul, împărțind sfera de influență cu Rusia. Berlinul, ajutat de Vatican,
pe al cărui scaun se află un Papă german, ar urma să stăpânească zona de apus a
continentului, în timp ce Moscova ar domina partea de răsărit.
Elitele europene au făcut tot posibilul pentru
a crea o Europă unită, însă evenimente recente, începând cu criza economică și
terminând cu anunțul din acest an al președintelui Comisiei Europene, Jose
Manuel Barroso, privind iminenta înființare a Statelor Unite ale Europei,
proiect extrem de controversat, au arătat că renașterea Sfântului Imperiu Roman
de Națiune Germană este mult mai aproape decât se crede. Mai întâi, noua
birocrație europeană, grupată în jurul așa-numitului „Grup de la Berlin”, a
început să aibă întâlniri regulate între miniștrii de Externe ai statelor
puternice din punct de vedere economic din UE, lansând ideea creării unei
funcții extraordinare, „superputernice”, de președinte al UE.
Asta ar însemna că Uniunea va fi condusă de un lider foarte puternic, care va deține funcții politice și administrative peste toată Europa, imagine asimilată de specialiști cu epoca Sfântului Imperiu Roman.
Axa
Roma-Berlin redivivus
La puțin timp de la înființarea „Grupului de
la Berlin”, un alt moment a alimentat această teorie. Conștientă de faptul că
aliatul său, fostul președinte francez Nicolas Sarkozy, nu va mai câștiga un al
doilea mandat, deși l-a sprijint masiv, Angela Merkel și-a regândit strategia,
căutând un nou partener, pentru o nouă alianță. Cancelarul german s-a orientat
către premierul italian Mario Monti, despre care, de altfel, se spune că a fost
propulsat la șefia guvernului de la Roma tot cu sprijinul lui Merkel,
restabilind puternica Axă Berlin-Roma, din 1939, după modelul Hitler-Mussolini.
Așa că, în prezent, toată politica
decizională a Uniunii Europene se stabilește la Berlin și Roma, via Bruxelles.
Cu Axa Roma-Berlin refăcută, cu planul anunțat de Bruxelles privind
transformarea UE în Statele Unite ale Europei, cu un Papă de origine bavareză
la Vatican, angajat într-o cruciadă a „noii evanghelizări”, și cu un italian la
șefia Băncii Centrale Europene, există toate premisele ca profeția privind
renașterea Sfântului Imperiu Roman să se adeverească, iar „superpreședintele”
Europei să fie înscăunat cât mai curând.
Papa
Ratzinger despre „Reichsidee”
Confirmarea faptului că Sfântul Imperiu Roman condus de germani a fost modelul pentru Uniunea Europeană a venit din partea ministrului Culturii din guvernul federal de la Berlin, Bernd Neumann. Politicianul german, membru al CDU, formațiunea Angelei Merkel, susținea că istoria și destinele Germaniei și ale Europei sunt „indisolubil” legate. Neumann preciza că „Sfântul Imperiu Roman este astăzi singurul model valid pentru un < superstat > funcționabil”. Și Otto de Habsburg, moștenitorul ultimului împărat al Austro-Ungariei, afirma, în anii '70, că Reich-ul german a fost modelul principal pentru UE. Aceleași sentimente le împărtășește și Suveranul Pontif, Papa Ratzinger, care a făcut parte din Tineretul Hitlerist și a luptat în armata nazistă, invocând, nu o dată, teza „Reichsidee” sau „Idealul Imperial pentru Europa”. Concret, Benedict al XVI-lea (foto, jos) consideră că „bazele spirituale” ale Europei nu pot fi decât cele catolice, iar Sfântul Imperiu Roman nu poate fi condus decât de Germania.
Confirmarea faptului că Sfântul Imperiu Roman condus de germani a fost modelul pentru Uniunea Europeană a venit din partea ministrului Culturii din guvernul federal de la Berlin, Bernd Neumann. Politicianul german, membru al CDU, formațiunea Angelei Merkel, susținea că istoria și destinele Germaniei și ale Europei sunt „indisolubil” legate. Neumann preciza că „Sfântul Imperiu Roman este astăzi singurul model valid pentru un < superstat > funcționabil”. Și Otto de Habsburg, moștenitorul ultimului împărat al Austro-Ungariei, afirma, în anii '70, că Reich-ul german a fost modelul principal pentru UE. Aceleași sentimente le împărtășește și Suveranul Pontif, Papa Ratzinger, care a făcut parte din Tineretul Hitlerist și a luptat în armata nazistă, invocând, nu o dată, teza „Reichsidee” sau „Idealul Imperial pentru Europa”. Concret, Benedict al XVI-lea (foto, jos) consideră că „bazele spirituale” ale Europei nu pot fi decât cele catolice, iar Sfântul Imperiu Roman nu poate fi condus decât de Germania.
Regionalizare
prin fărâmițare
Regionalizarea României, așa cum este gândită în laboroatoarele de la Bruxelles, cu sprijinul Berlinului și la insistențele Budapestei, ar avea ca țintă finală fărâmițarea statului național unitar român, conform intereselor Germaniei, respectiv ale „Austro-Ungariei”, dar astfel încât interesele spațiului rus să nu fie lezate.
Toate aceste comentarii ale oficialilor
germani, de la Merkel până la Papă, pe tema rolului de pivot deținut de Berlin,
i-au alarmat pe britanici, care și-au adus aminte, probabil, de cuvintele
fostului premier Margaret Thatcher, care le transmitea liderilor europeni, în
1995, următorul avertisment: „Nu ați ancorat Germania la Europa, ci ați ancorat
Europa la o Germanie dominantă și unificată. În cele din urmă, prieteni, veți
afla că nu funcționează”.
Despre scopurile Germaniei, care vor ajunge să
fie impuse, treptat, în toată Europa, vorbea, cu peste 20 de ani în urmă,
jurnalistul italian Luigi Barzini, care susținea că „viitorul Europei pare că
va depinde, așa cum a depins de multe secole, de viitorul Germaniei și de
deciziile Germaniei”. Observațiile ziaristului plecau de la ideea că „statul
german a devenit, încă o dată, cel mai bogat, cel mai puternic și cel mai
eficient, productiv și avansat din punct de vedere tehnologic, dar și cea mai
numeroasă națiune din vestul Europei”. Căderea Zidului Berlinului, la sfârșitul
lui 1989, și reunificarea Germaniei, au adunat la un loc, în inima Europei, 80
de milioane de nemți. Iar procesul de extindere a UE către Est (o zonă
tradițională a influenței și a intereselor germane) va ajuta Germania să devină
„un centru geografic” al unui colos european ce va rivaliza cu supremația SUA.
Ziaristul britanic Peter Oborne, de la „Daily Telegraph”, aprecia, la rândul
său, că „ora fatidică a Uniunii Europene va fi atunci când Germania va ajunge
foarte aproape de a realiza visul lui Bismarck în ceea ce privește crearea unui
imperiu economic, care să se întindă din Europa Centrală până la Mediterana”,
lucru pe care și l-a dorit, de altfel, și Hitler.
Heiliges
Römisches Reich
Sfântul Imperiu
Roman, în germană „Heiliges Römisches Reich”, denumit, pentru prima oară în
1474, iar oficial, din 1512, și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană, a
fost întememeiat de Otto I, în anul 962, acesta devenind primul sfânt împărat
roman. S-a extins în Europa Centrală a Evului Mediu și a existat formal până în
1806, când a fost desființat de Napoleon
I.
Sfântul Imperiu Roman s-a format în partea răsăriteană a fostului Imperiu
Carolingian și cuprindea majoritatea teritoriului în care astăzi se află
Germania, o parte din Italia, Austria, Elveția, Țările de Jos, estul Franței și
părți din Croația și Polonia. Ca și Biserica Catolică, reprezentanții Sfântului
Imperiu Roman îl considerau drept continuator al civilizației romane. Odată cu
afirmarea naționalismului, la denumirea de Sfântul Imperiu Roman s-a adăugat
sintagma „de Națiune Germană”, urmărindu-se transformarea lui într-un stat
național german unitar. Propaganda nazistă considera Sfântul Imperiu Roman de
Naţiune Germană ca fiind primul Reich, Imperiul German închegat între anii
1871-1918 în jurul Prusiei, ca pe cel de-al doilea, iar propriul lor regim, ca
pe cel de-al treilea Reich. Prin numerotare, se sugera reîntoarcerea la vechea
glorie germană, odată cu abolirea Republicii de la Weimar din 1919-1933.
Strategia
Rusiei
Dacă rolul asumat de Germania, de lider al
Bătrânului Continent, este deja o realitate, iar federalizarea Europei este
doar o chestiune de timp, există „ochi și urechi” pentru care devine tot mai
clar că unul dintre marii beneficiari geopolitici ai acestei stări de fapt este
Rusia, care știe să profite de haosul financiar actual din UE. Iar arma pe care
Moscova a folosit-o cu succes și continuă să o facă este cea energetică, Europa
contiunând să fie dependentă de gazul rusesc. Încet, dar sigur, Rusia face în
toată această perioadă pași importanți pentru a-și redobândi influența în
Europa de Est, în special în acele țări care s-au aflat până în 1989 sub tutela
sa. Iar instrumentul prin care face acest lucru este gigantul Gazprom. Rusia
duce tratative cu state din UE, precum Polonia și Bulgaria, pe tema tarifului
gazelor naturale. De asemenea, Kremlinul a pus în acțiune toate mecanismele
pentru a convinge Republica Moldova și Ucraina să o lase mai moale cu
aspirațiile proeuropene și să revină în brațele Maicii Rusia. În ceea ce
privește statele baltice, Moscova speră să recâștige teren măcar în două dintre
cele trei, Letonia și Estonia, Lituania fiind mai greu de „convins”, dată fiind
prezența mai mică a numărului de rusofoni și apropierea sa de Polonia.
Strategia Rusiei lui Putin de a-și recâștiga rolul de putere dominatoare în
statele baltice și în rândul fostelor aliate din Pactul de la Varșovia ar putea
da rezultate mai devreme decât speră Kremlinul.
Luciana
Pop
* * *
Sa imaginam un scenariu utopic , al unei
solutii care ar conserva splendaoarea Europei
in ideea „UNITATII IN DIVERSITATE”
!
Nu are oare
importanta de unde incepem si cum incepem o reconsolidare a Europei ? Noi
credem ca are. Consolidarea Europei
trebuie sa inceapa de la Rasarit , in primul rand cu Balcanii , prin
restaurarea monarhiilor alungate dupa razboi , metodic , la presiunea ruseasca cu accept tacit
american , etc !
Boris al Bulgariei , Obrenovici al Serbiei
(Yugoslaviei) , Mihai I al Romaniei , Constantin al Greciei.
D i o g e n e
Ilustratia adaugata articolului original : E.P.